“Legumele sunt aurul verde al varastenilor”

Comuna Varasti este situata la numai 20 de kilometri de Ca-pitala, chiar la granita cu judetul Ilfov. Comuna de oameni gospodari, are o suprafata totala de 4787 hectare, din care terenul arabil ocupa 4197 hectare, iar pentru izlazul comunal sunt „rezervate” 98 de hectare. Po-pulatia, care numara aproape 6000 de oameni, în cele trei sate componente (Varasti, Dobreni, Obedeni) are o medie de vârsta de 65 de ani. Ocupatia principala a locuitorilor este legumicultura, aceasta fiind, în majoritatea cazurilor, si sursa de venit a varastenilor. Consiliul local, cel care decide soarta locuitorilor comunei, este format din 15 consilieri, componenta fiind urmatoarea: 9 consilieri locali sunt membri ai Partidului National Liberal, 4 consilieri apartin Partidului Democrat – Liberal, unul este membru al Partidului Social Democrat si un consilier este independent.
De 15 ani, în administratia locala

Primarul comunei, Vasile Preda, s-a nascut în 1960, pe 20 august, în satul Dobreni, aflat chiar la granita cu Ilfovul. De la terminarea scolii si pâna în 1986 a lucrat la IDMS Bucuresti, întreprindere care producea motoare diesel si utilaje petroliere pentru export. Din acel an, a revenit pe meleagurile natale, unde a preluat conducerea la ferma zootehnica din Dobreni.
„M-au ajutat foarte mult cunostintele pe care le aveam din familie despre munca în agricultura si, mai ales, în zootehnie. Când am ajuns acolo, ferma zootehnica era la pamânt, astfel ca m-am mutat acolo; îmi doream sa stau cât mai mult sa supraveghez activitatea si îngrijitorii care erau de undeva de prin Moldova si nu prea erau interesati de bunul mers al lucrurilor. În primul an de la venirea mea acolo a crescut cantitatea de lapte produs de fiecare vaca, iar lucrurile au început sa cunoasca o îmbunatatire semnificativa. De aceea, directorul cu productia animala din Directia Agricola la acea vreme, Constantin Epângeac, m-a felicitat! La Revolutia din 1989 presedintele de CAP a fost dat afara, iar oamenii din Dobreni m-au ales pe mine în locul sau. În aceeasi perioada am reusit sa înfiintam si o asociatie agricola, „Victoria Dobreni”, devenind, tot la cererea cetatenilor presedintele acesteia”, povesteste Vasile Preda.
În anul 1993 si-a început odi-seea în administratia publica locala, odata cu alegerea lui ca viceprimar al comunei.
„Primarul de atunci, Nicolae Bunea, m-a cooptat în PDSR, actualul PSD. Cu aceasta ocazie, mi s-a oferit functia de viceprimar, la propunerea lui Mihai Iusut, care nu era deloc multumit de prestatia viceprimarului de atunci.
În 1996 am candidat pe listele social-democratilor ca primar al comunei Varasti si am câstigat. De atunci, la fiecare mandat, am fost reales primar pe listele aceluiasi partid, cu toate ca am fost curtat si de celelalte partide importante. Însa nu mi-a placut sa provoc scandal… Am observat ca, daca treci de trei ori pe lânga un cetatean si îi dai buna ziua de fiecare data, omul tine minte acest lucru, pentru ca îi place sa fie respectat.”
Întrebat care din mandate i s-a parut cel mai greu Vasile Preda ne-a raspuns:
„Cel mai greu mandat este întotdeauna ultimul. Cel putin, la mine ultimul mandat a fost unul de cosmar, pentru ca pe Legea Fondului Funciar am avut o diminuare a terenurilor cu 12%, terenuri ce trebuiau primite în proprietate de catre cetateni. De aceea, nu am putut sa fac acte de proprietate decât pe suprafetele detinute în anexele aprobate de Comisia Judeteana. Restul terenurilor nu au mai putut fi date în proprietate deoarece au fost dizlocate suprafete însemnate de teren pentru înfiintarea Centrului de Cercetari de la Vidra si a serelor de la 1 Decembrie, ajungându-se sa nu se mai respecte vechile amplasamente ale proprietatilor!”
În ceea ce priveste sprijinul familiei, ca toti ceilalti interlocutori ai nostri de pâna acum, si Vasile Preda s-a bucurat la rândul sau de tot acest sprijin, cu toate ca sotia si socrii sunt cei care se ocupa de solarii si de terenurile din câmp. „Eu m-am implicat doar în a-i ajuta, în sensul ca plecam la Piata de Gros din Capitala cu noaptea în cap, vindeam marfa si, la ora opt, eram la Primarie. Aveam avantajul ca eram la numai 20 de kilometri de Bucuresti”, mai spunea primarul comunei.

Scoala – marea prioritate

Prioritatile avute la primul mandat se mentin pentru Vasile Preda si astazi. Pe primul loc pentru primarul din Varasti au fost si ramân scolile si gradinitele din comuna, pentru ca în scoala deprindem bazele unui comportament civilizat”, spunea primarul Preda. „Pe raza comunei exista patru scoli si doua gradinite, investitiile realizate pâna în prezent fiind toate din bugetul comunei. Acum se poate spune ca avem de a face cu locatii moderne, cu acoperisuri noi, ferestre termopan iar în scolile din Varasti si Dobreni, avem chiar si încalzire centrala. La Obedeni si la Dobreni, scolile au acum grupuri sanitare cochete. Pentru cei aproximativ 600 de elevi, a fost înfiintat, anul trecut, un centru modern de informare, printr-un program guvernamental. Centrul se numeste PAPI si este dotat cu toata aparatura de informatica, internet, calculatoare si faxuri. Proiectul este coordonat de Cosmin Constantin. De asemenea, si la scoala din Dobreni functioneaza un minicentru, dotat cu fax, telefon si internet. Din pacate, ne lovim în unele locuri de refuzul Romtelecomului de a instala cabine telefonice, asa ca acest centru este binevenit pentru locuitorii din comuna”, mai spunea Vasile Preda.
Circa 12 procente dintre locuitorii comunei Varasti sunt de etnie rroma, mare parte dintre acestia fiind plecati la munca în Italia sau Spania, iar aceste centre le faciliteaza celor din tara legatura cu rudele aflate peste granita.
„Cu toate ca avem un procent relativ ridicat de rromi, nu avem foarte mari probleme cu ei. Acestia prefera sa munceasca cu ziua sau sa umble dupa fier vechi, decât sa cerseasca sau sa fure. Mare parte dintre acestia s-au apucat si ei de legumicultura, altii umbla prin sat ca vânzatori ambulanti sau au firme de colectare a fierului.”

Proiecte pentru
bunastarea comunei

Primarul varastenilor, zona cu oameni prosperi, unde legumele sunt aurul verde al comunei, încurajat de aceasta bunastare a locuitorilor comunei, la care a contribuit si el, în mare masura, spera acum la un nou mandat de primar, hotarât a finaliza lucrari ce au ramas putin în urma.
„În primul rând, vreau sa refac reteaua electrica, foarte proasta. Pe unele ulite ea este aceeasi de la înfiintare, din anii ’60. În aceste conditii, intervin o serie de probleme, mai cu seama ca pe o distanta de 5 kilometri nu avem deloc retea de iluminat. Anul trecut, totusi, am reusit sa înfiintam o retea de iluminat public moderna, cu 500 de lampi. Dar, din nefericire, ea nu poate fi utilizata la capacitatea maxima din pricina lipsei firului la reteaua de iluminat public, problema care ar putea fi rezolvata doar de cei de la Electrica. La aceasta data, suntem în plina derulare a acestui proiect.
Din pacate, nu stam foarte bine nici la capitolul drumuri, pe care as vrea sa îl rezolv pe parcursul viitorului mandat. Avem 50 de kilometri de ulite în toata comuna, pentru modernizarea carora am avea nevoie de peste 15 mi-liarde de lei.
La aceasta data încerc sa obtin acesti bani, pe fondurile structurale. Avem deja rezolvat studiul de specialitate în proportie de 50%. Colaboram cu o fimra care ne sprijina în ceea ce priveste consultanta; daca proiectul va deveni eligibil, avem sansa obtinerii sumei de 2,5 milioane de euro, suma care ne-ar rezolva problema infrastructurii.
Aceste drumuri de care va povestesc vor fi asfaltate si prevazute la rândul lor cu rigole. O alta problema este alimentarea cu apa. Am facut pâna acum patru li-citatii, dar, datorita unor contestatii ale unora dintre participanti, nu s-a putut demara lucrarea de 39,7 miliarde de lei.
As mai fi vrut ca cimitirele din comuna sa fie împrejmuite cu garduri care sa dea o alta fata comunei, la aceasta data fiind doar înconjurate cu o plasa cu ochiuri, rupte. Am mai avea nevoie si de o retea de canalizare/epurare pentru colectarea apelor din ploi, retea care ar trebui sa îi ajute pe cei care lucreaza în solarii sau la câmp.
Toate acestea vor putea deveni realitate si cu sprijinul primit de la judet, dar si din bugetul local, care se constituie din taxe si impozite locale. Din pacate nu avem nicio firma, care sa contribuie cu exceptia unor mici agenti economici la bugetul local…”, încheia primarul Vasile Preda. Planuri ar mai avea el, multe, dar toate necesita bani multi, si, pe de alta parte, nu vrea sa dea idei contracandidatilor sai. „Prefer sa le fac o surpriza!” a mai precizat Vasile Preda, înainte de a se întoarce la treburile lui, care sunt si vor ramâne mult timp de acum încolo ale comunei.
Oana Calin – Jurnal Giurgiuvean